Sari la conținut

Tarif de zi și de noapte: când merită contorul bi-orar

Un tarif bi-orar e mai ieftin noaptea și mai scump ziua. Merită doar dacă muți destul consum în intervalul ieftin. Formula pragului și un exemplu de calcul fictiv.

Pe scurt

Un tarif bi-orar îți dă un preț mai mic pe kWh într-un interval (de obicei noaptea) și unul mai mare în rest. Merită doar dacă muți destul consum în intervalul ieftin cât să acopere prețul mai mare din timpul zilei.

Regula scurtă: nu contează că noaptea e ieftin, contează cât din consumul tău cade acolo. Dacă folosești curentul mai ales seara și ziua, un tarif bi-orar te poate costa mai mult, nu mai puțin.

De ce există prețuri diferite pe ore

Cererea de energie nu e la fel toată ziua. La anumite ore, mulți oameni consumă în același timp, iar rețeaua e solicitată la maximum. La alte ore, mai ales noaptea, cererea scade mult.

Un tarif pe intervale încurajează mutarea consumului dinspre orele aglomerate spre cele libere. De aceea intervalul de noapte e mai ieftin: nu ca favoare, ci fiindcă atunci sistemul are loc. Conceptul rămâne același în timp, chiar dacă orele exacte și diferența de preț se schimbă de la o ofertă la alta.

Când te ajută și când te încurcă

Te ajută dacă poți programa consumul mare în intervalul ieftin: mașina de spălat noaptea, boilerul care încălzește apa spre dimineață, o mașină electrică pusă la încărcat peste noapte.

Te încurcă dacă vârful tău de consum e chiar în intervalul scump: gătit, lumini și aparate seara, cu casa goală la prânz. Atunci plătești mai mult pe partea mare a consumului, iar prețul ieftin de noapte prinde prea puțin.

Pragul de la care merită

Ideea e să afli ce procent din consum trebuie să cadă în intervalul ieftin ca socoteala să iasă la fel ca pe un tarif obișnuit. Peste acel prag, câștigi; sub el, pierzi.

Prag noapte (%) = (preț zi − preț mediu obișnuit) ÷ (preț zi − preț noapte)

Toate cele trei prețuri sunt pe kWh. „Prețul mediu obișnuit” e cât ai plăti pe un tarif cu preț unic. Rezultatul spune ce parte din consum trebuie mutată noaptea ca bi-orarul să nu iasă mai scump.
Exemplu demonstrativ — date fictive

Pragul, calculat pe prețuri fictive

MărimeValoare fictivă
Preț zi1,60 lei/kWh
Preț noapte1,00 lei/kWh
Preț unic de comparație1,40 lei/kWh
Prag = (1,60 − 1,40) ÷ (1,60 − 1,00)0,33, adică 33%

Cu aceste cifre inventate, îți trebuie cel puțin o treime din consum în intervalul de noapte doar ca să ieși pe zero. Ca să câștigi cu adevărat, îți trebuie mai mult. Prețurile sunt fictive, pentru ilustrare.

Ce verifici în ofertă înainte

  • Intervalul orar exact. Nu presupune „noaptea”; citește orele din contract. Diferă de la o ofertă la alta.
  • Cât de mare e diferența dintre prețul de zi și cel de noapte. O diferență mică nu merită efortul.
  • Ce contor ai. Facturarea pe intervale cere un contor care separă orele. Legătura e explicată la contorul inteligent.
  • Care e vârful tău de consum. Uită-te la ce consumă cel mai mult în casă și vezi dacă poți muta acele aparate în intervalul ieftin.

Surse și metodologie

Folosim informații din surse oficiale, inclusiv ANRE/POSF și documentele publice ale furnizorilor. ÎnțelegeFactura.ro este un serviciu independent și nu reprezintă ANRE. Toate cifrele din exemple sunt fictive și servesc doar la ilustrarea calculului — nu sunt tarife în vigoare.

Ai găsit o informație greșită sau depășită? Trimite-ne sursa și o verificăm. Vezi și metodologia și sursele de date.

Ghiduri înrudite